Adevarul, Iulie 2015
De ce te-ar urma oamenii pe tine?
O întrebare la care mulţi nu ne-am gândit şi la care nu e chiar simplu de răspuns. Şi după ce ai răspuns, mai uită-te odată şi vezi dacă acele motive (multe) pe care le-ai găsit sunt într-adevăr reale… chiar faci sau ai toate acele calităţi? Dar care e motivul pentru care tu îţi urmezi şeful? Dacă ai norocul să ai un manager pe care să-l urmezi! Mai uită-te odată peste lista ta iniţială – ai rescrie-o?
Ei bine, Followership înseamnă ştiinţa mutării maselor indiferent dacă eşti şeful “masei” sau eşti parte din “masă”. Mai concret: cum faci oamenii să te urmeze şi cum faci să fii conştient de ce şi pe cine urmezi.
Am putea aplica ştiinţa followership în toate domeniile vieţii: business, politică, social, familie. Şi ne-ar ajuta să înţelegem deciziile pe care le luăm şi să devenim mai conştienţi de acţiunile noastre şi de impactul lor.
În business, privim followership-ul din perspectiva managerului şi a oamenilor dintr-o echipă: Managerul
Este complicat, ineficient şi de multe ori imposibil să lucrezi cu fiecare dintre oamenii tăi în mod egal (deşi multe teorii de leadership spun că trebuie să-ţi tratezi oamenii egal, să le acorzi tuturor timp şi energie în aceeaşi masură). De ce? Nu ai timp – oricum operaţionalul îţi manâncă 75-85% din timpul tău, ca să nu mai vorbim de energie…
Şi e ineficient pentru că poţi să aplici un sistem mult mai inteligent: să creezi mediul astfel încât effective follower-ii (adică cei care decid ei să te urmeze şi că proiectul respectiv îi reprezintă şi merită implicarea lor) să se poată manifesta. Ei vor fi cei care vor “trage” restul echipei după ei – deşi aparent vor veni după tine.
Studiile ne arată (vezi Robert Kelley) că într-o echipă cei care sunt urmaţi sunt aceşti colegi (de pe acelaşi nivel ierarhic) care decid că direcţia trasată de manager este ok şi că merită să-şi consume energia în proiectele propuse de management.
Un leader este acela care e în stare să construiască o atmosferă şi un sistem în care acei 30% dintre colegi să poată să: înţeleagă care e direcţia, de ce, ce presupune, ce rezultate se aşteaptă, ce efort presupune, ce reward system există şi, mai ales, să se simtă parte din ceea ce se construieşte. Aceşti 30% din echipă sunt effective follower-i. Trebuie să ştii să-i identifici şi o mare parte din operaţional e rezolvată – ei vor prelua (fără a le delega “by the book”, căci îşi vor asuma ei singuri), iar tu, managerul, te vei putea ocupa de ceea ce înseamnă management (şi pentru ce eşti plătit, de fapt), adică de strategii: de business, de resurse umane, financiare, de identificare de oportunitati etc.
Oamenii din echipă In funcţie de mediul creat de manager, avem mai multe categorii de comportamente în cadrul echipei: Sheep/Yes man/Alien/Effective/Survivor. În orice echipă există toate aceste comportamente, ele fiind determinate în primul rând de manager şi, în al doilea rând, de proiectele în implementare (reacţionăm diferit în funcţie şi de preferinţele/competenţele/experienţele noastre). În funcţie de poziţionarea noastră în modelul followership, vom reacţiona în echipă şi cu managerul nostru.
Depinde câţi şi cât de susţinuţi sunt aceştia din urmă – căci ei vor putea aduce echipa după manager sau nu. Dacă nu vor fi ei suficient de mulţi şi de puternici, există riscul să fie Alien-ii şi atunci şansele de a realiza ceva sunt minime. Şi dacă revenim la domeniile în care putem aplica (conştient, căci el există şi funcţionează şi fară să ne dăm seama) – business, politică, social, familie – ne putem imagina impactul de la micro la macro pe care îl are poziţionarea noastră în una din cele 5 categorii de follower-i. Şi rezultatul final – generat de cine şi de ce mută masele…